Stiri

Fără titlu

postat 26 sept. 2013, 03:27 de Marian Stoian   [ actualizat la 12 feb. 2014, 01:35 de Eugen Stancu ]


Programul de Cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020

postat 20 sept. 2013, 02:38 de Mihai Delea

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 vizează 7 județe din România și 8 districte. Secretariatul comun al programului va fi constituit la Călărași, cu o sucursală pe granița bulgară, la Ruse, potrivit comunicatului de presă al MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

BRCT Călărași (Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră) promite să devină o instituție europeană capabilă să mobilizeze potențialul și să gestioneze competent resursele disponibile în vederea susținerii și dezvoltării solide a regiunii de frontieră dintre România și Bulgaria, pe baza parteneriatului dintre comunitățile române și bulgare.

Hotărârile au fost adoptate pe 17 septembrie, în districtul Dobrich, la cea de-a patra întâlnire a Grupului Comun de Lucru pentru pregătirea viitoarei perioade de programare pentru cooperarea teritorială româno-bulgară 2014-2020. Grupul este alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România, ai Ministerului Dezvoltării Regionale din Bulgaria și ai Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași pentru granița România-Bulgaria.

Conform sursei citate, la întâlnire s-a luat hotărârea ca Secretariatul Comun al Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 să fie organizat tot în cadrul BRCT Călărași datorită funcționării, tot aici, a Secretariatului Tehnic Comun pentru actualul program de cooperare transfrontalieră, cu o sucursală pe granița bulgară, la Ruse.

De asemenea, a fost fixată aria în atenția viitorului program de cooperare, acesta cuprinzând 7 județe din România (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanța) și 8 districte din Bulgaria (Vidin, Vartsa, Montana, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra și Dobrich).

Această reuniune a grupului a fost cea de-a patra de acest fel și a constituit o ocazie importantă pentru prezentarea pricipalelor progrese simțite în procesul de pregătire a următorului Program de Cooperare Transfrontalieră (PCT) România-Bulgaria 2014-2020. Au fost înfățișate grupului  de lucru principalele aspecte ale analizei teritoriale a regiunii de graniță româno-bulgare, dar și rezultatele chestionarului privind următorul exercițiu financiar 2014-2020, aplicat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice (MDRAP). Analiza a fost realizată în cadrul proiectului strategic Spațial, proiect finanțat în cadrul PCT România-Bulgaria 2007-2013.

Tot în cadrul întâlnirii a fost prezentat proiectul de Acord de înțelegere dintre cele două state partenere privind viitorul program de cooperare româno-bulgară 2014-2020, modificat conform observațiilor aduse de către membrii grupului de lucru, la reuniunea precedentă, organizată la Constanța, în luna iunie. De asemenea, a fost prezentată și o primă versiune a cererii de finanțare care va fi utilizată cu ocazia următorului exercițiu financiar.

Preşedinţia Grupului Comun de Lucru a aparţinut delegaţiei bulgare conduse de Dimana Sadonkova, director general adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale din Bulgaria, în timp ce vicepreşedinţia a fost asigurată de către delegaţia română, condusă de Doina Surcel, director general adjunct în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.

Comisia Europeană a fost reprezentată, la această întâlnire, de Filomena Carvalho, şef adjunct de unitate, şi de Kypros Kyprionou, ofiţer de program din cadrul DG Regio.

Obiectivele principale vizate de BRCT Călărași:

  • Promovarea cooperării între regiunile, comunitățile și autoritățile situate de o parte și de alta a frontierelor România-Bulgaria, în rezolvarea unor probleme comune, prin conceperea și implementarea unor strategii transfrontaliere și a unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunităților respective sub aspectul creșterii nivelului de trai și al dezvoltării economice;
  • Promovarea bunei vecinătăți, a stabilității sociale și progresului economic din regiunile de frontieră România-Bulgaria, prin finanțarea unor proiecte cu beneficii vizibile pentru regiunile și comunitățile din regiuni;
  • Stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum și participarea regiunilor transfrontaliere la structurile și organizațiile europene care promovează dezvoltarea economico-socială și instituțională, în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte;
  • Sprijinirea realizării descentralizării responsabilității, prin promovarea inițiativelor locale, realizate în cadrul strategiilor locale;
  • Promovarea inovării, transferului tehnologic și de know-how prin întărirea legăturii dintre mediul de afaceri și cel științific/tehnologic de cercetare;
  • Creșterea atractivității regiunilor de frontieră România-Bulgaria în vederea atragerii investițiilor și derularea de activități specifice orientate spre creșterea volumului investițiilor private.

Auditul CE va veni în România pentru a verifica măsurile luate pentru deblocarea POS-CCE

postat 14 sept. 2013, 06:48 de Mihai Delea

Echipa de audit a Comisiei Europene va veni, săptămâna viitoare, în România având în vedere evaluarea măsurilor luate de autoritățile române pentru deblocarea plăților pe Programul Operațional Sectorial – Creșterea Competitivității Economice (POS-CCE), înainte de înaintarea către Bruxelles a raportului Autorității române de audit, a declarat, joi, la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, în urma unei întrevederi avută cu ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici.

„În ceea ce priveşte progresul realizat în programul Competitivitate, salut eforturile clare şi considerabile realizate de autorităţile române, nu doar pentru a corecta trecutul, ci şi pentru a asigura un sistem de management mai eficient. Sunt prudent pentru că trebuie să aşteptăm evaluarea autorităţii române de audit, care va trimite un raport la începutul săptămânii viitoare. Am cerut însă deja echipei mele de audit să meargă la Bucureşti la începutul săptămânii viitoare pentru a lucra în paralel şi a nu pierde timpul. Trebuie să spun că este o abordare excepţională, pentru că, de obicei, aşteptăm evaluarea raportului naţional şi abia apoi mergem la faţa locului dar, având în vedere situaţia specială, am decis să urmăm această abordare foarte flexibilă”, a susținut Johannes Hahn.

Comisarul European a mai spus că n-ar putea preciza, în momentul de față, dacă POS-CCE se îndreaptă mai mult spre suspendare sau spre deblocarea plăților, dar a usbliniat că este optimist și că autoritățile române știu ce au de făcut.

Eugen Teodorovici a ținut să-i mulțumească comisarului european pentru faptul că auditorii CE vor conlucra cu cei români și s-a arătat mai optimist decât Johannes Hahn cu privire la deblocarea plăților pe POS-CCE.

„Sperăm să primim deblocarea POS-CCE curând, după ce misiunea de audit care îşi va începe săptămâna viitoare verificările în România va exprima o opinie favorabilă. Aşa cum am spus mereu, partea Română a continuat eforturile sale de a-şi îndeplini toate acţiunile care să răspundă acelor cerinţe, acelor recomandări făcute de auditor de-a lungul timpului, astfel încât acest program să fie unul care să răspundă în totalitate cerinţelor CE. Este foarte important ca ceea ce facem astăzi să fie un pas important pentru ceea ce vom clădi pentru viitorul cadru financiar vizavi de implementarea pentru mediul privat al acestor proiecte”, a spus Eugen Teodorovici.

Acesta a mai exemplificat și două dintre deficiențele în funcționarea POS-CCE care au fost remediate de autoritățile române.

„În tot ce ţinea de mediul privat, ceea ce a dus la blocarea axei 1 pentru IMM-uri, a fost delegată activitatea către Agenţia de Dezvoltare Regională. A fost o decizie foarte bună pentru că vedem deja că lucrurile s-au definit într-un mod foarte clar şi au intrat în normalitate. A doua este legată de modul în care autoritatea de management va asigura faptul că deficienţele de sistem nu se vor mai întâmpla. Tot ce ţine de partea de verificare, de control, de achiziţii publice era o funcţie slabă la nivelul autorităţii de management. Acest lucru s-a schimbat, a fost angajat personal nou, procedurile au fost clar definite”, a mai adăugat ministrul român.

Dezbatere: IPP propune cinci pași cruciali pentru programarea financiară

postat 9 sept. 2013, 02:54 de Mihai Delea

Avertisment IPP: Semnalele negative transmise în ultima perioadă de Comisia Europeană și, pe fond, necontestate de către Guvernul actual, nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele care țin de calitatea slabă a variantelor documentelor de programare pe care țara noastră le prezintă Comisiei pentru planificarea fondurilor 2014-2020, respectiv stadiul întârziat în care se află aceste negocieri, cosideră IPP într-o luare de poziție dezbatută vineri, 6 septembrie 2013.
Institutul pentru Politici Publice propune cinci pași pentru recuperarea decalajului României față de celelalte state membre în negocierile cu Comisia Europeană privind alocarea fondurilor structurale pentru 2014-2020.

Luarile de cuvant ale participantilor:
Ioana Ciocoiu, Ministerul Fondurilor Europene - rezumatul interventiei: 

- În noiembrie, Comisia Europeană a prezentat documentul de poziție - un document integrat, în care, la prima mână, am preluat din partea ministerelor de linie informațiile relevante pentru domeniul de activitate. Nu avea o ținută tehnică excepțională, dar a fost un document pentru discuții, pentru canalizarea viziunilor cu privire la aceleași ținte (pe baza documentului de poziție);
- Initiativa a fost a statului nostru - am fost printre puținele state care au riscat să ajungă un astfel de document. Ceea ce s-a criticat nu a fost Acordul de parteneriat al României, ci un document consultativ;
Abia acum, pe o schemă pe care am discutat-o cu Comisia și pe care se adaptează metodologia, sperăm să punem 
primul draft al Acordului de parteneriat în consultare publică în cursul lunii octombrie. Sperăm ca acesta să fie un document mai bine primit. Din 6 iunie așteptăm reacții din partea partenerilor, inclusiv din partea celor din comitetele consultative - nu am primit foarte multe reacții, așteptăm în continuare poziții. 

Valentin Ionescu, Management Consulting Unit, propuneri: 
- să fie integrat managementul de program, nu cel de proiect;
- să existe o logică de organizare și de proceduri de lucru, plus cea de plată directă

Dragos Jaliu, Partener Structural Consulting Group: 
- structura suplă și deloc numeroasă fiind punct de vedere instituțional (răspuns la felul în care funcționarii publici intepretează spețele) - o singură autoritate de management cu foarte mare implicare a ADR-urilor

Poziția IPP:
Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar, iar România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani. România nu a învatat din eșecul actualei perioade financiare, întrucât nu au fost avansate în spațiul public soluții care să adreseze problemele sistemice cu care se confruntă țara noastră, marcată endemic de incapacitatea de absorbție a banilor europeni mai mult decât oricare alt stat membru. Mare parte din acest eșec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calității slabe a proiectelor și birocrației excesive, cauze pentru care vom pierde cel puțin 7 miliarde de euro - echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI - din cele aproape 33 de miliarde alocate pentru 2007 - 2013.  
În același timp, statul român va trebui să facă eforturi uriașe pentru a recâștiga încrederea beneficiarilor în fondurile europene, în condițiile în care, în actualul exercițiu financiar, implementarea proiectelor a stat sub semnul prezumției de vinovăție prin furt și nereguli, al birocrației și al influenței politicului în finanțarea/rambursarea banilor din proiecte.     
De aceea, Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune astăzi 5 pași importanți pe care Guvernul ar trebui să si-i asume în regim de urgență pentru a scoate onorabil România din postura de țară incapabilă de a trimite un document "matur" care să reflecte viziune națională de dezvoltare în urmatorii ani:

1.       Stabilirea unui mandat politic pentru 
o instituție interogratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administratiei Publice, condus de o persoană care să se bucure de susținere politică transpartinică, cu viziune pe termen mediu și lung asupra direcțiilor majore de dezvoltare ale României, pe lângă calitățile de specialist în domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcină extrem de importantă în acest moment: elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare - document vizionar pentru 2014 - 2020, armonizat cu prioritățile Strategiei Europa 2020 care să înglobeze prioritățile strategice de dezvoltare ale României insectoarele - cheie: economie, educație, sănătate, administrație, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de către Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capăt șirului nesfârșit de variante de documente la care aparent lucrează în prezent Ministerele de linie fără niciun rezultat palpabil.
Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, să gestioneze conturarea unei Strategii Naționale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre - ex.: Polonia, atât de invocată în contextul regionalizării - ar fi putut să servească Guvernului drept sursă de inspirație în acest sens, aceasta finalizând procesul de elaborare a unei Strategii Nationale cu orizont 2030 încă de anul trecut.

2. 
Consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene:
Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament instituțional eficient de management al fondurilor europene în cadrul căruia simplificarea aparatului central, astăzi nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorbției fondurilor europene, ar trebui să constituie prima prioritate. IPP respinge promovarea în spațiul public a ideilor de schimbare radicală a actualei arhitecturi instituționale, mai ales a acelora privind crearea unor instituții de management regionale/locale a caror acreditare, care în general  durează, ne va consta enorm în condițiile în care am dovedit o capacitate redusă de absorbție. Regionalizarea este o responsabilitate națională care nu trebuie să întârzie procesul de programare.
În toate pozițiile sale publice, IPP a pledat pentru consolidarea capacității existente la nivelul instituțiilor publice, concomitent cu promovarea conceptului de externalizare a serviciilor către sectorul privat pentru diferite segmente aferente managementului acestor fonduri, reducerea numărului funcționarilor din plan central implicați în managementul fonduriIor europene, stoparea politicii de bonusuri salariale pentru aceștia în lipsa unui sistem de evaluare individuală care să conțină criterii de performanță, printre care și gradul de absorbție în sine a fondurilor europene. 

3. Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României:

Facem un apel la clasa politica și, mai ales, la actualul Guvern ca, în urmatorul exercițiu financiar, să nu își mai propună forțat, artificial, să aducă întreaga Romanie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesară prezentarea publică a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finanțate din următorul exercițiu financiar, proiectele urmând să fie adaptate specificului și nevoilor particulare ale unei regiuni  (zone mai largi decât actualele localități/județe), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu același tip de proiecte, aceleași obiective, aproximativ același volum financiar, ignorându-se nevoile specifice si capacitatea diferită de a implementa proiecte a respectivelor zone. Aceste proiecte ar trebui să fie continuarea firească a priorităților investiționale identificate în Strategia Națională de Dezvoltare, IPP apreciind că aproximativ jumatate din bugetul viitorului exercițiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiți pentru a genera, cu adevarat, dezvoltare la nivel regional.
Anumite sectoare strategice de activitate - sistemul energetic, sistemul de sănătate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deșeurilor, cadastrul - vor rămâne, în continuare, vulnerabile în absența unor proiecte majore predefinite care să răspundă unor politici naționale în domeniile de referință, în acord cu cerințele europene. 

4. Sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnica și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene:
Atitudinea, în actualul exercitiu financiar, a fost, mai degraba, aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevarate rețele de specialiști în control al caror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit care să prevină apariția problemelor și, ulterior, a corecțiilor financiare.
Fără să sugerăm în vreun fel acoperirea sau ignorarea vreunei nereguli sau chiar fraude constatate în cadrul actelor de control asupra proiectelor cu finanțare europeană, multitudinea de instituții si verificări care, de fapt:
    •    nu se orientează strategic în zonele cele mai expuse riscului de fraudă;
    •    nu justifică impresionanta derulare de forțe a personalului implicat în actul de control;
    •    nu controlează cu aceeași interpretare a cadrului legal/contractual, ajungând la soluții diametral opuse în aceeași speță, au condus, în actualul exercițiu financiar, la corecții financiare în valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro la sfârșitul anului trecut, practic 20% din toată suma pretinsă a fi absorbită de către țara noastră la sfârșitul lunii iulie 2012. Nimeni nu răspunde, în Romania, pentru această situație, fenomenul corecțiilor financiare atingând un nivel îngrijorator, în timp ce capacitatea beneficiarilor va rămâne, din păcate, aceeași, în absența unei abordări constructive din partea autorităților de management ăn viitorul exercițiu financiar.

5. Existenta unui buget unic pentru investitiile cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare:
România are cea mai scăzută rată de absorbție și pentru că nu a fost dispusă, precum alte țări membre UE, să avanseze fonduri publice naționale pentru decontările din proiectele structurale, condiționând fluxul financiar de rambursările Comisiei. Această situație nu trebuie să se mai repete în următorul exercițiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursărilor către beneficiari și un buget consolidat pentru acoperirea investițiilor previzionate în sectoarele cheie. Situația curentă, în care avem un buget național distinct de alocările din fonduri europene, cu reguli  diferite, trebuie să înceteze în viitorul exercițiu financiar, fondurile structurale urmând a deveni parte din Bugetul de Stat, supunându-se acelorași reguli de transparență și fiind alocate pentru a răspunde cu succes priorităților de investiții stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare, a căror realizare nu trebuie să fie condiționată de sursa de finanțare.
Recentele practici de adoptare de HG-uri, fără transparență corespunzătoare, prin care se alocă fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului, în timp ce altora nu le explică nimeni din ce cauză suferă întârzieri la rambursare și, mai ales, cât vor mai dura aceste întârzieri, trebuie să înceteze, pentru redobândirea încrederii în corectitudinea mecanismelor de selecție a proiectelor. Lăsând la o parte scandalurile și suspiciunile (justificate judecând dupa frecvența articolelor de presă) privind implicarea politicului în alocarea de fonduri din Programele Operationale - în special din POSDRU (față de care, oricum, nu s-a găsit niciun vinovat până astăzi), România trebuie să demonstreze că acordă acces nepreferențial la fonduri (din bugetul unic)  din care ar trebui să se facă în prima instanță plățile pentru proiecte, Guvernul urmând să își recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.

Cerem Guvernului României să prezinte public, în puținul timp rămas la dispozitie, care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeană, care este planul de masuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are în prezent în relație cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce priorități naționale de dezvoltare strategice am avansat până în prezent, cine își va asuma pe viitor îndeplinirea acestora și care vor fi instituțiile responsabile de managementul fondurilor europene în 2014-2020 - pentru a face dovada că tratează cu responsabilitate acest proces.
Inclusiv fondurile pentru agricultură și cele pentru pescuit, care adesea sunt omise din calculele privind absorbția din 2013, 2012, 2011, 2010, 2009, 2008, 2007, 2006, 2005.



Sursa: EurActiv

Foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru abordarea riscurilor sistemului bancar paralel

postat 5 sept. 2013, 01:43 de Contact Eurocentrica

Comisia Europeana a adoptat, miercuri, 4 septembrie, o comunicare privind sistemul bancar paralel (sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic) si a propus noi norme pentru fondurile de piață monetară (FPM). 

Comunicarea este urmarea Cărții verzi de anul trecut privind sistemul bancar paralel (IP/12/253) și sintetizează activitațile întreprinse până în prezent de Comisie, stabilind posibile acțiuni ulterioare în acest domeniu.
  
Prima dintre aceste acțiuni ulterioare - noile norme propuse pentru fondurile de piață monetară - este prezentată miercuri, 4 septembrie și are scopul de a garanta ca fondurile de piață monetară pot face față mai bine presiunii de răscumparare în cazul unei situații tensionate pe piață prin consolidarea profilului de lichiditate si a stabilitățiii FPM.
    
Dl. Michel Barnier, comisarul pentru piață internă și servicii, a declarat: "Am reglementat în mod amplu băncile si piețele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presupune sistemul bancar paralel. Acesta din urma are un rol important in finanțarea economiei reale și trebuie să ne asigurăm că este transparent și că beneficiile obținute în urma consolidării anumitor entități și piețe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate către sectoarele mai puțin reglementate."

Context:

Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic. Băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate ca băncile, cu toate că acestea desfașoară activități similare celor desfășurate de bănci. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB) a estimat, în ansamblu, dimensiunea sistemului bancar paralel mondial la aproximativ 51 de bilioane EUR în 2011. Aceasta valoare reprezintă 25-30% din totalul sistemului financiar si jumatate din valoarea activelor bancare. Prin urmare, sistemul bancar paralel este de importanță sistemică pentru sistemul financiar european.

De la declanșarea crizei financiare, în 2007, Comisia Europeană a efectuat o amplă reformă a sectorului serviciilor financiare în Europa. Obiectivul este de a institui un sector financiar solid si stabil, esențial pentru economia reală, prin soluționarea deficiențelor și a punctelor slabe evidențiate de criză. Însa nu trebuie să permitem ca riscurile să se acumuleze în sectorul bancar paralel, în parte deoarece, ca urmare a noilor norme bancare, anumite activitati bancare ar putea fi transferate spre sectorul bancar paralel, mai puțin reglementat.

Fondurile de piață monetară (FPM) reprezintă o sursă importantă de finanțare pe termen scurt pentru instituțiile financiare, întreprinderi si guverne. În Europa, aproximativ 22% din instrumentele de datorie pe termen scurt emise de guverne sau de întreprinderi sunt deținute de FPM. Aceste fonduri dețin 38% din datoria pe termen scurt emisă de sectorul bancar. Din cauza interdependenței sistemice între FPM, sectorul bancar, finanțarea întreprinderilor și finanțarea publică, funcționarea lor a fost în centrul activității internationale privind sistemul bancar paralel.
    
Principalele elemente ale comunicării de astăzi privind sistemul bancar paralel si ale proiectului de regulament privind fondurile de piață monetară.

Comunicarea prezintă principalele aspecte care caracterizează sistemul bancar paralel si măsurile adoptate deja pentru a face față riscurilor aferente sistemului bancar paralel, cum ar fi normele care reglementează activitatea fondurilor de hedging (a se vedea MEMO/10/572) si pentru a consolida relatia dintre banci si actorii care nu fac obiectul reglementarii (dispozitiile privind expunerile la securitizare prevazute de legislatia revizuita privind cerintele de capital).

Comunicarea prezintă prioritățile identificate în privința cărora Comisia intenționează să ia inițiative în domenii precum:

 -  Oferirea unui cadru pentru fondurile de piață monetară: noile norme propuse astăzi abordează fondurile de piață monetară (FPM) care sunt domiciliate sau vândute în Europa și au scopul de a îmbunătăți profilul de lichiditate și stabilitatea acestora.

    - Gestionarea lichidității: FPM vor avea obligația de a deține cel putin 10% din portofoliul lor în active care au scadența într-o zi și încă 20% în active cu scadența într-o săptămână. Scopul acestei cerințe este de a permite fondurilor de piață monetară să restituie investitorilor fondurile atunci când aceștia doresc să le retragă în termen scurt. Pentru a evita situatia în care un emitent unic are o pondere nejustificată în valoarea activului net (VAN) a unui FPM, expunerea față de un emitent unic va fi plafonată la 5% din portofoliul unui FPM (din punct de vedere valoric). Pentru FPM standard, un emitent unic ar putea reprezenta 10% din portofoliu.

   -  Stabilitate: pentru a ține seama de tendința FPM cu VAN constantă de a solicita sprijinul sponsorului în vederea stabilizării răscumpărărilor la valoarea nominală, conform noilor norme, acest tip de FPM va trebui să stabilească o rezervă de capital predefinită. Această rezervă va fi activată pentru a acoperi răscumpărările stabile în perioadele în care activele de investiții ale FPM înregistreaza o scădere a valorii.


    - Transparența sectorului bancar paralel: pentru a monitoriza riscurile în mod eficient și a interveni atunci când este necesar, este esențial să se colecteze date detaliate, fiabile și detaliate privind acest sector.

     - Legislația în materie de valori mobiliare și riscurile aferente tranzacțiilor de finanțare prin instrumente financiare (în principal împrumutul titlurilor de valoare și operațiunile repo): aceste tranzacții pot contribui la o creșterea gradului de îndatorare și pot întări caracterul prociclic al sistemului financiar, care apoi devine vulnerabil la situațiile de panică bancară și la reducerea gradului de îndatorare. Mai mult, lipsa de transparență a acestor piețe face dificilă identificarea drepturilor de proprietate (cine este proprietarul a ce?), monitorizarea riscului de concentrare și identificare a contrapartidelor (care parte are expunere față de cine?).

     - Oferirea unui cadru pentru interacțiunile cu băncile: nivelul ridicat de interconectare între sistemul bancar paralel si restul sectorului financiar, în special sistemul bancar, constituie o sursă importantă a riscului de contagiune. Aceste riscuri ar putea fi abordate, în principal, prin întărirea normelor prudențiale aplicate în cazul băncilor în operatiunile lor cu entități financiare nereglementate. 

Mai mult, se va acorda atenție specială măsurilor de supraveghere a entităților/activităților din sistemul bancar paralel pentru a se asigura că riscurile specifice sunt tratate în mod adecvat. Anumite domenii, cum ar fi crearea de instrumente de rezoluție pentru instituțiile financiare nebancare și o reformă structurală a sistemului bancar necesită o analiză suplimentară și vor fi clarificate mai târziu.

În ultimă instanță, obiectivul este asigurarea faptului că potențialele riscuri sistemice pentru sectorul financiar sunt acoperite și că posibilitățile de arbitraj normativ sunt limitate în vederea consolidării integrității pieței și a creșterii încrederii deponenților și a consumatorilor.

Comunicarea Comisiei este conformă cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiara, care vor fi adoptate de liderii G20 la Sankt Petersburg în 5-6 septembrie 2013. 


Sursa: EurActiv

Institutul pentru Politici Publice: 5 pași pentru a recupera decalajele în pregătirile documentelor 2014-2020

postat 29 aug. 2013, 02:56 de Mihai Delea

"
Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exerciț.iu financiar, .iar Romania încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească, în mod clar, priorităț.ile investiț.ionale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în urmatorii 7 ani", arată Institutul pentru Politici Publice, într-un comunicat de presă, unde sunt detaliați 5 pași cruciali identificați pentru a recupera decalajele în pregătirea documentelor pentru fondurile UE 2014-2020. 

.De asemenea, IPP solicită Guvernului Romaniei să prezinte public care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeană, care este planul de măsuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are în prezent în relaț.ie cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce priorităț.i naț.ionale de dezvoltare strategice am avansat până în prezent, cine î.i va asuma pe viitor îndeplinirea acestora ș.i care vor fi instituț.iile responsabile de managementul fondurilor europene în 2014 – 2020 – pentru a face dovada că tratează cu responsabilitate acest proces.

1. Stabilirea unui mandat politic pentru o instituț.ie integratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Naț.ională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale ș.i Administra.iei Publice;
2. Consensul tuturor for.țelor politice asupra unui aranjament instituț.ional funcț.ional pentru managementul fondurilor europene

Citeste continuarea: ceilalti pasi necesari, identificati de IPP si comunicatul integral remis miercuri, 28 august, pe uelive.ro


Articol preluat de pe Euractiv.ro

Instrumente financiare sub "umbrela" fondurilor UE: Ce a insemnat JEREMIE / Propuneri cu tenta fresh pentru 2014-2020

postat 26 aug. 2013, 01:15 de Mihai Delea

Utilizarea capitalului de risc pentru investitii in domeniul cercetarii-dezvoltarii, pentru a stimula start-up-urile si spin-off-urile inovative, utilizarea "seed funds" pentru stimularea infiintarii de noi afaceri prin punerea la dispozitie a resurselor necesare pentru cercetarea de piata si dezvoltarea produselor - sunt numai doua variante prezentate ca "intentii ale Romaniei privind utilizarea Instrumentelor de inginerie financiara" posibile sub "umbrela" fondurilor UE in perioada 2014-2020.
 

In cadrul financiar 2007-2013 Romania a beneficiat de un singur instrument financiar sub "umbrela" programelor cu fonduri europene: JEREMIE, cu o finantare alocata catre Comisia Europeana de 100 milioane euro, cu rezultate care denota un succes desi partial, pana la acest moment, al acestui gen de schema de finantare.

Vezi detalii despre ce este si ce a insemnat JEREMIE in Romania pana acum, pentru microintreprinderi, si despre noul produs de finantare care va fi activ in toamna acestui an.

Vezi mai multe informatii despre cele doua produse existente : schema de garantare si instrumentul de capital de risc, care se deruleaza incepand cu anul 2011.

Scurt istoric

Lansarea si implementarea schemelor de finantare prin JEREMIE a fost un proces greoi si complicat, in Romania. Cadrul legislativ exista oficial inca din 2008, moment din care, cele 100 milioane de euro alocate de UE pentru acest instrument erau trecute oficial la categoria fonduri absorbite, desi ele erau practic neatinse. (

vezi mai multe detalii aici )

Mult a durat pana a fost lansata prima licitatie pentru selectarea intermediarilor financiari, cauzele principale tinand de probleme din zona legislatiei de ajutoare de stat.
Ghinionul a facut ca prima licitatie sa fie un esec (vezi detalii aici), astfel ca in august 2010 aceasta a fost reluata.
Prin urmare, abia in 2011 cele trei banci selectate au inceput acordarea de credite, practic - cu 3 ani intarziere.

Propuneri "fresh" pentru 2014-2020

La nivel european, exista posibilitati mult mai vaste si ingenioase pentru a beneficia de scheme de finantare sub "umbrela" fondurilor structurale.

Intr-un document prezentat de Ministerul Fondurilor Europene sunt sintetizate "Intentiile Romaniei privind utilizarea Instrumentelor de inginerie financiara in Acordul de Parteneriat 2014-2020". 

Vezi aici detalii din prezentare si link la documentul integral


Articol preluat de pe Euractiv.ro

Băncile ar putea prelua o parte din activitățile de evaluare a cererilor de finantări nerambursabile

postat 22 aug. 2013, 02:17 de Mihai Delea   [ actualizat la 22 aug. 2013, 02:37 ]

La propunerea Ministerului Fondurilor Europene (MFE), unele activități derulate în prezent de către instituțiile publice implicate în gestionarea fondurilor europene vor fi externalizate către bănci pentru a se încerca accelerarea procesului de evaluare a cererilor de finanțări nerambursabile. Asociația Română a Băncilor a înființat din luna aprilie 2013 Comisia pentru fonduri europene, formată din bancheri, aceștia cooperând cu specialiștii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. MFE si ARB au avut o întâlnire marți seara în care au analizat modul în care absorbția banilor europeni poate fi îmbunătățită. Rata scazută de absorbiție a banilor europeni a făcut subiectul a numeroase declarații, inclusiv din partea Guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
 

„Inclusiv eu am supraevaluat masiv și dureros capacitatea administrativă a României de a absorbi niște bani gratis. Și acum mă întreb, dar nu vreau să rămân în fața dumneavoastra ca un tip ridicol, cu această întrebare, cum de nu reusim să accesăm niste bani gratis, când avem atâta nevoie de ei la nivel micro". Vorbim de subcapitalizarea intreprinderilor. De aceea nu le dau bancile bani. Nu au baza de capital", a spus Isărescu, la colocviul "Spre o nouă arhitectură de supraveghere a piețelor financiare”.

„Dacă România nu atrage fonduri europene, să nu mai vorbim despre creștere economica", a declarat, astăzi, într-o conferinta de presă, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

"Creșterea economică a României depinde foarte mult de absorbția fondurilor. Acest lucru va avea un impact în cursul de schimb, dar si în rambursarea fără probleme a împrumuturilor. Dacă nu absorbim fonduri europene, să nu mai vorbim de creștere economică. Golul de finantare externă l-am acoperit din fonduri bugetare. Este îngrijorator faptul că programele de absorbție a fondurilor europene trec din vorbă in vorbă, din acuzație în acuzație. Fondurile europene constituie coloana vertebrală a creșterii economice a României", a afirmat Isărescu la un alt seminar.

Reprezentanții ministerului și ai băncilor au dezbatut marți seara mai multe propuneri menite să accelereze procesul de absorbție prin implicarea bancilor în gestionarea fondurilor europene.

"Comunitatea bancară din România este interesată să contribuie la elaborarea si îmbunatațirea legislatiei privind managementul financiar al fondurilor europene, alături de toate parțile implicate, obiectivul fiind creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. Economia naționala trebuie să beneficieze de avantajul semnificativ al unei mai bune absorbții a fondurilor europene", a declarat Radu Gratian Ghetea, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

"Vrem să implicăm sistemul bancar în atragerea fondurilor europene alocate Romaniei în perioada de programare 2014-2020, atât în efectuarea plăților către beneficiari, cât și în procesul de selecție și evaluare a proiectelor depuse pentru contractarea de finanțări europene. Dorim ca plătile către antreprenori să fie făcute direct prin bănci pentru a avea un flux financiar optim, care să asigure încasarea banilor de către beneficiari în cel mai scurt timp posibil. În același timp, intenționăm să cooptăm băncile in procesul de selecție și evaluare a proiectelor, dar si în implementarea acestora prin delegarea unora dintre atribuțiile pe care le au în prezent institutiile. În acest mod, vom eficientiza acest proces prin eliminarea verificărilor care momentan se dublează în cazul proiectelor care au cofinanțare bancară, iar proiectele eligibile vor fi finanțate mult mai repede", a declarat Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene.

Cele doua organizații urmează să definitiveze in zilele urmatoare un calendar de lucru cu principalele actiuni. 


Articol preluat de pe Euractiv.ro

postat 13 aug. 2013, 01:20 de Mihai Delea   [ actualizat la 28 nov. 2013, 01:50 de Eugen Stancu ]



Articol preluat de pe uelive.ro

Croația trebuie să modifice legea referitoare la extrădare

postat 6 aug. 2013, 04:36 de Mihai Delea

Viviane Reding, comisarul european pentru justiție, a somat Croația să modifice o lege controversată referitoare la extrădare până la data de 23 august. Altfel, Zagrebul riscă aplicarea articolului 39 din Tratatul de Aderare al țării la UE, ce prevede măsuri restrictive, printre care se numără și blocarea accesului la fondurile comunitare.

Reacția Comisiei Europene vine la cererea Germaniei. Bundestagul a înaintat o scrisoare prin care cere aplicarea articolului 7 al Tratatului de la Lisabona Croației, dacă aceasta nu abrogă legea extrădării. Articolul respectiv prevede încetarea dreptului de vot al unui stat membru în cadrul Consiliului European.

Legea, adoptată cu puțin timp înaintea aderării Croației la UE, la 1 iulie 2013, interzice ca persoanele urmărite pentru crime săvârșite înaintea intrării în vigoare a mandatului european de arestare, la 7 august 2002, să fie extrădate și predate justiției unei alte țări a Uniunii Europene.

 

 

 

Sursa: Agerpress

1-10 of 1804