Stiri‎ > ‎

Cât ne costă ineficiența birocrației fondurilor europene

postat 6 mar. 2012, 23:41 de Contact Eurocentrica
Rezultatele slabe ale funcționarilor care gestionează fondurile UE au fost răsplătite cu sporuri care au cumulat, în intervalul 2007 - ianuarie 2012, peste 83 de milioane de euro de la bugetul național și mai mult de 12 milioane de euro de la bugetul UE, prin Programul de Asistență Tehnică. Adică peste 95 mil. euro.

Faptul că România are rezultate modeste în ceea ce privește rata absorbției fondurilor UE nu mai este un secret. Însă, ceea ce se încearcă să treacă neobservat este faptul că o armată de funcționari angajați pentru a gestiona fondurile comunitare au încasat sporuri salariale de până la 75% pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, trecute în fișa postului, în vreme ce altora li se cere să strângă cureaua. Mai precis, este vorba, în medie, de peste 6.000 de bugetari pe an.

Cei mai mulți își desfășoară activitatea în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), instituție care gestionează subvențiile europene acordate fermierilor. Pe locul al doilea se situează Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), cu o medie anuală de 292 de funcționari, care au beneficiat de sporuri, iar a treia poziție este ocupată de Ministerul Mediului, cu o medie de 245 de bugetari pe an.

De menționat că această ultimă instituție gestionează programul de mediu, care a înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie cel mai scăzut grad de absorbție, respectiv 2,12%. De cel mai mare salariu, fără sporuri, beneficiază un director din cadrul Direcției Generale Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din subordinea Ministerului Afacerilor Europene (MAEUR), respectiv 8.781 de lei/lună, iar cea mai mică leafă este încasată de un angajat al APIA - 603 lei/lună, fără sporuri.

Toate aceste informații au fost furnizate de ministerele care au în subordine autorități de management și organisme intermediare, la solicitarea revistei Capital. Datele sunt însă parțiale deoarece, pe de o parte, anumite instituții nu au furnizat complet informația, iar pe de altă parte, unele instituții, cum este Ministerul Transporturilor, care gestionează un program cu o rată de absorbție de numai 3,39%, și cel al Economiei nu au transmis niciun răspuns.

Slabele rezultate ale funcționărimii românești, care vor afecta România atunci când se vor împărți banii pentru viitorul buget al UE, sunt și în atenția Executivului comunitar. Stub Jorgensen, director în cadrul Direcției generale pentru Afaceri Sociale a Comisiei Europene (CE) a declarat recent: „Ne temem că rata scăzută de absorbție a fondurilor UE alocate României este cauzată de lipsa capacității administrative“.

Salariu mic, după buget, coane Fănică!

Aceste sporuri par să fie insuficiente pentru funcționari, care caută să-și rotunjească veniturile în diferite moduri. „Mulți dintre potențialii beneficiari ai finanțărilor nerambursabile se plâng că sunt direcționați de către funcționarii instituțiilor care gestionează fonduri europene către anumite firme de consultanță“, ne-a spus șeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă - DLAF, procurorul Claudiu Dumitrescu. El este de părere că ar trebui să existe o listă cu toate companiile care asigură consultanță pentru proiectele cu finanțare europeană, astfel încât cei care doresc să apeleze la astfel de servicii să nu mai fie direcționați către anumite firme. De asemenea, șeful DLAF susține că pe lista celor care au fraudat fondurile comunitare, identificați de către inspectorii DLAF, se numără și funcționari ai finanțelor publice, dar și cei ai APIA.

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, ne-a confirmat că, în urma re­cen­telor protocoale încheiate cu autoritățile de management (AM), s-au constatat 12 cazuri privind po­tențiale conflicte de interese, pro­ta­go­niști fiind funcționari din cadrul instituțiilor care gestionează fondurile UE. Însă, numărul unor astfel de cazuri este mult mai mare, ANI având în lucru dosare care pornesc de la declarațiile de avere și cele de interese. De altfel, în curând această instituție urmează să transmită Comi­siei Europene un raport pe această temă.

Posibile soluții

Gabriel Berca, ministrul admini­strației și internelor, instituție care are în subordine AM a programului pentru dezvoltarea capacității administrative, spune că nu crede în sporul de 75% acordat tuturor, ci doar celor care își fac treaba. „Frustrările din sistem duc la blocaje“, a adăugat acesta.
În opinia Elenei Iorga, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice, o soluție sustenabilă nu este creșterea salariilor unor oameni care oricât de bine plătiți ar fi nu pot face față din cauza volumului mare de muncă, ci angajarea de personal suplimentar. „Acesta este un aspect, dar o altă problemă importantă este modul în care se cheltuiesc banii din asistență tehnică alocați de CE. Cu acești bani, pe de o parte, se fac traininguri pentru personalul din cadrul instituțiilor care gestionează fondurile UE, iar, pe de altă parte, se externalizează pe sume mari serviciile pentru care aceștia fac pregătire profesională suplimentară. Practic, se dublează cheltuielile pentru aceleași servicii“, spune aceasta.

8.781 de lei este salariul brut al unui director din cadrul actualului MAEUR, fără sporul de 75% pentru gestionarea fondurilor UE

Bilanț
Aproximativ 6.000 de funcționari din cadrul ministerelor, ai AM și a organismelor intermediare au beneficiat de sporturi de până la 75% pentru gestionarea fondurilor europene. Din acest calcul lipsesc informațiile de la Ministerul Transporturilor, APIA, Ministerul Muncii (datele pentru 2012), Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Știre preluată de la: Capital

Comments