Stiri‎ > ‎

Ce sesizări fac românii la PE. Comisia Europeană îşi declină competenţa de cele mai multe ori

postat 4 aug. 2011, 02:48 de Contact Eurocentrica
Comisia Europeană şi-a declinat competenţa în majoritatea problemelor semnalate în 2011 în petiţiile trimise de cetăţeni români comisiei de specialitate din Parlamentul European, Executivul UE sugerând acţiuni la nivel naţional.

Comisia pentru Petiţii a PE a avut, până la vacanţă, câte o şedinţă în fiecare lună, de fiecare dată aflându-se pe ordinea de zi cel puţin o petiţie adresată de cetăţeni români sau reclamând o atitudine neconformă dispoziţiilor comunitare din partea autorităţilor române. Petiţiile aflate pe ordinea de zi până la vacanţa din luna iulie sunt exclusiv cele care au fost considerate admisibile de către eurodeputaţi şi în legătură cu care aceştia au cerut soluţii din partea Comisiei Europene.

Reclamaţiile cetăţenilor români, făcute publice de Comisia PETI după discutarea lor, au abordat nemulţumiri legate de activităţile bancare, restituirea proprietăţilor confiscate bisericii, suspiciunile de fraude cu fonduri bancare, lipsa despăgubirilor din partea companiilor de asigurare în urma unor accidente rutiere sau nerecunoaşterea unor diplome în alte state ale UE.

Astfel, în prima şedinţă a Comisiei, din 24 ianuarie, s-a aflat pe ordinea de zi petiţia unei românce din Germania, care a reclamat că mama sa, care locuieşte în România şi care o vizitează anual trebuie să solicite în ţară un card de asigurări sociale de sănătate, valabil timp de şase luni, iar pentru obţinerea acestuia trebuie să furnizeze o documentaţie complexă şi să călătorească 200 de kilometri. În plus, femeia se plângea de faptul că acest card trebuie solicitat personal şi nu poate fi eliberat anticipat, astfel că la un moment dat a fost nevoită să achite personal în Germania cheltuielile medicale pentru mama sa. Ea a solicitat elaborarea unor norme clare şi uniforme cu privire la emiterea cardurilor de asigurări sociale de sănătate în întreaga UE, fără să fie necesară furnizarea unei documentaţii complexe în fiecare an.

Solicitarea a fost considerată admisibilă de către europarlamentari, care au solicitat răspunsul Comisiei Europene. Executivul european a explicat că o persoană asigurată are dreptul de a solicita rambursarea costurilor medicale suportate în străinătate, chiar dacă aceasta nu deţine un card european de asigurări sociale de sănătate în momentul primirii îngrijirilor medicale. De asemenea, Comisia a mai spus că, potrivit informaţiilor care i-au fost furnizate de autorităţile române, cererea de eliberare a unui astfel de card se poate depune personal, prin poştă sau prin e-mail şi, în aceste condiţii, nu cunoaşte motivele care au stat la baza refuzului de a elibera documentul. "Totuşi, Comisia este dispusă să examineze în continuare acest refuz, dacă va primi informaţii suplimentare din partea petiţionarei", se mai arată în răspunsul transmis de Executivul european.

O altă plângere depusă la Comisia de Petiţii şi aflată pe ordinea de zi la şedinţa din luna ianuarie a reclamat problemele în desfăşurarea licitaţiilor publice, petiţia fiind depusă încă din 2009. Europarlamentarii au considerat cererea petiţionarului român admisibilă şi au solicitat o soluţie din partea CE. Comisia a explicat însă că primise deja din 2009 o petiţie identică din partea aceleiaşi persoane. Şi, potrivit Comisiei, acelaşi reclamant a scris din nou, tot în 2009, transmiţând Executivului european că doreşte să îşi retragă plângerea deoarece a realizat că informaţiile pe care le menţionase în plângerea respectivă nu au putut fi verificate în mod sistematic şi că nu intenţiona să prejudicieze imaginea societăţilor şi a instituţiilor menţionate. În aceste condiţii, Comisia a clasat dosarul respectiv.

Tot în ianuarie 2011, Comisia PETI a avut pe ordinea de zi o reclamaţie privind probleme legate de traiectoria aleasă pentru ocolirea municipiului Caransebeş în cadrul proiectului de reabilitare a drumului naţional 6 Drobeta Turnu Severin - Lugoj, finanţat din fonduri europene, precum şi faptul că despăgubirile acordate de stat în urma exproprierii în interes public sunt derizorii - zece euro pe metru pătrat. Comisia le-a răspuns europarlamentarilor care au considerat plângerea admisibilă că nu poate identifica o încălcare a Directivei EIA în acest caz. De asemenea, în ceea ce priveşte problema exproprierii proprietăţilor private şi stabilirea recompenselor economice adecvate, CE a arătat că aceste aspecte nu intră sub incidenţa legislaţiei comunitare, astfel încât Executivul se consideră neabilitat să intervină.

În luna februarie, Comisia pentru Petiţii a avut pe ordinea de zi înscrisă petiţia arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia Gyorgy Miklos Jakubinyi. Acesta a transmis încă din 2007 atât PE, cât şi CEDO o petiţie în care a arătat că în 1949 regimul comunist aflat la putere la acel moment în România a confiscat proprietăţile diocezei romano-catolice de Alba Iulia - terenuri şi imobile, inclusiv un complex care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum, institutul şi observatorul astronomic. După procese care au durat ani de zile, dioceza a redobândit dreptul de proprietate asupra acestor clădiri, potrivit unei decizii judecătoreşti a instanţei din Alba Iulia. Arhiepiscopul a reclamat însă forurilor europene faptul că Ministerul Culturii a refuzat să facă transferul de proprietate şi a cerut intervenţia acestora pe lângă autorităţile române pentru remedierea situaţiei. Eurodeputaţii au socotit petiţia ca fiind admisibilă şi au cerut informaţii autorităţilor române. Acestea au comunicat, printr-o scrisoare datată decembrie 2010 şi semnată de ambasadorul Mihnea Motoc, că problema restituirii Bibliotecii Batthyanum va fi repusă pe ordinea de zi a Comisiei Speciale de Retrocedare în luna ianuarie 2011. Răspunsul ambasadorului s-a aflat însă pe ordinea de zi a şedinţei din februarie, iar informaţii despre vreo decizie a Comisiei de Retrocedare din luna ianuarie nu au mai fost disponibile.

Tot în şedinţa Comisiei din luna februarie s-a dezătut şi o petiţie a unei românce stabilite în Germania, care a reclamat pierderi la curs la plata pensiei sale din România în ţara de rezidenţă. Comisia a precizat că, "pe baza informaţiilor furnizate, nu par să existe probleme legate de aplicarea legislaţiei comunitare privind coordonarea regimurilor de securitate socială în raport cu persoanele şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul UE".

Ştire preluată de la: Mediafax

Comments