Stiri‎ > ‎

Cine se face responsabil de rata de absorbţie a fondurilor europene de numai 4% în cinci ani?

postat 18 oct. 2011, 00:19 de Contact Eurocentrica
Un preşedinte, doi premieri şi 20 de miniştri - aceştia sunt şefii structurilor care au gestionat în ultimii cinci ani absorbţia fondurilor europene şi care nu au reuşit să aducă în economia românească mai mult de 4% din cele 19,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. În subordinea lor s-au aflat, de-a lungul timpului, directorii autorităţilor de management care gestionau programele de finanţare, pe care proaspătul ministru al fondurilor europene Leonard Orban spune că nu intenţionează să-i schimbe.

Într-un context în care unul dintre foştii miniştri ai muncii este anchetat de conflict de interese într-un dosar care implică fondurile europene, alte fonduri de 800 mil. euro sunt blocate pentru încălcarea procedurilor de achiziţie publică (atribuire de contracte "cu dedica­ţie"), iar preşedintele Agenţiei pentru Ocu­parea Forţei de Muncă este arestat pentru că a luat mită de la angajaţii care lucrau în proiecte europene se ridică întrebarea: cine se face responsabil pentru incapacitatea României de a atrage fonduri europene?

Un oficial din cadrul Comisiei Euro­pene, cunoscător al domeniului, a explicat pentru ZF, sub rezerva anonimatului, care au fost blocajele mecanismul de atragere a fondurilor europene care au gripat întregul proces al absorbţiei.

"Trebuia să facem un salt brusc, dar şi calitativ, în ceea ce priveşte capacitatea instituţională. Este normal ca în primii 2 - 3 ani să fie o absorbţie mai lentă, însă în România evoluţia rambursărilor a fost mult prea lentă, pentru că nu a reuşit încă să facă acest salt", spune oficialul.

În opinia sa, problema României a fost reprezentată de un complex de factori care ţin de capacitatea instituţională scăzută de a răspunde cerinţelor Uniunii Europene, care a fost dublată şi de apariţia crizei economice.

"Exact când ar fi trebuit ca plăţile să se dezgheţe, adică la 2-3 ani de la aderare, atunci a venit şi criza, ceea ce a afectat gradul de absorbţie", explică oficialul.

România avea totuşi o imagine clară asupra programelor operaţionale pe care urma să le implementeze în România încă din 2005- 2006. Cu toate acestea, primele plăţi efective către beneficiari s-au făcut abia în 2008. De ce nu s-au putut depune dosare pentru accesarea fondurilor europene încă de la 1 ianuarie 2007?

"Aderarea nu a fost sigură până la data de 1 ianuarie 2007, când s-a creat statutul juridic. Ulterior, toate instituţiile publice şi programele operaţionale implicate în siste­mul fondurilor europene au fost nevoite să fie certificate şi acreditate, proces complex care necesită timp", a mai spus oficialul Comisiei Europene.

subordonarea directă a lui Orban sunt acum trei secretari de stat: Cătălin Vătafu (care a fost de la începutul acestui an şeful Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale după ce instituţia a trecut din subordinea Ministerului de Finanţe la Guvern), Bogdan Mănoiu (fostul şef al Departamentului pentru Afaceri Europene, care a fost şi consilier prezidenţial) şi un subsecretar de stat, Răzvan Horaţiu Radu. Ei sunt cei care ţin legătura şi cu Bruxelles-ul, şi cu cei şapte şefi ai autorităţilor de management, care, la rândul lor, îi au în subordine pe şefii organismelor interme­diare regionale sau naţionale care gestio­nează fondurile europene. Cu alte cuvinte, cel puţin 60 de oameni aflaţi în structurile de conducere ale instituţiilor publice sunt în prezent responsabili de gestiunea fondurilor europene. Pot fi ei traşi la răspundere pentru slaba absorbţie?

"Nu este corect să judecăm în acest moment, folosind nume şi funcţii, pe cei responsabili de slaba absorbţie a fondurilor, pentru că exerciţiul financiar nu s-a încheiat. Abia în 2015 vom putea face asta", a mai spus oficialul.

Totuşi, numele şi funcţiile există. Şi pot fi nominalizate şi greşelile. În vară, când preşedintele Comisiei Europene acuza slaba absorbţie a fondurilor europene, el nu a spus "Nu e corect să judecăm", dimpotrivă, a fost categoric: "Este inadmisibil ca România să absoarbă doar 3% din fonduri". Când şeful Comisiei spune asta, găseşte cu siguranţă intolerabilă atitudinea administraţiei de la Bucureşti şi nu caută scuze precum greutăţile de început. Când aceeaşi Comisie a blocat în vară fonduri nerambursabile de peste 800 de milioane de euro, a indicat clar vinovăţiile: încălcarea procedurilor de achiziţie publică. Când în vară Guvernul s-a văzut obligat să blocheze transmiterea de facturi către Bruxelles pentru a lua-o de la capăt cu verificarea proiectelor pentru a nu periclita definitiv fondurile, aceste proiecte fuseseră deja verificate, iar lucrul bine făcut nu ar fi forţat Executivul să recurgă la această procedură extremă. Drept urmare, avem elemente destule să arătăm că există vinovăţii şi vinovaţi şi avem destule piste să indicăm cu nume şi prenume şi funcţii: sunt miniştrii care au gestionat programele, care au girat prin munca lipsită de competenţă a subordonaţilor din autorităţile de mana­ge­ment şi din structurile de control al legalităţii proiectelor europene. Peste tot, aceştia au "guvernat" cu o insuportabilă uşurătate doi premieri, Emil Boc şi Călin Popescu Tăriceanu, şi un preşedinte- Traian Băsescu.

Știre preluată de la: Ziarul Financiar

Comments