Stiri‎ > ‎

Comisia Europeană pregăteşte reglementări dure pentru marile companii de audit şi consultanţă

postat 27 sept. 2011, 06:15 de Contact Eurocentrica
Comisia Europeană pregăteşte reglementări care vor forţa marile companii de audit, aşa-numitul grup "Big Four", să renunţe la operaţiunile de consultanţă şi să facă loc pe piaţă concurenţilor mai mici, potrivit unor documente citate de Financial Times.

Un proiect legislativ obţinut de Financial Times arată că executivul Uniunii Europene vrea o "transformare" în sectorul auditării contabile în urma crizei financiare pentru a restaura încrederea în raportarea financiară.

Proiectul este susţinut de comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, a cărui echipă a ajuns la concluzia că industria auditării este un oligopol şi trebuie reglementată mai dur.

Potrivit proeictului, care va fi prezentat în noiembrie, companiile cu active mai mari de un miliard de euro vor fi obligate să angajeze două firme de audit pentru rapoartele financiare, dintre care cel puţin una din afara grupului celor mai mari patru jucători de pe această piaţă, respectiv Deloitte, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young şi KPMG.

De asemenea, o firmă de audit va putea lucra pentru o companie cu active mai mari de un miliard de euro pentru maximum nouă ani, rotaţia astfel impusă având rolul de a consolida independenţa şi competiţia în sectorul auditorilor contabili.

Unele companii mari lucrează cu aceeaşi firmă de audit de peste 100 de ani.

Totodată, Comisia califică serviciile "non-audit", care nu au legătură cu auditarea contabilă, drept "o sursă de conflict de interese".

"Firmele de audit de dimensiuni semnificative ar trebui să nu poată oferi alte servicii fără legătură cu statutul de auditor, precum consultanţă sau consiliere", se spune în proiectul legislativ.

Propunerile CE atacă direct şi profund modelul de afaceri al marilor grupuri de audit şi depăşeşte cu mult aşteptările legate de restructurarea acestui sector.

Auditarea este o afacere stabilă în timp, însă cu un ritm redus de creştere, în timp ce operaţiunile separate, precum consultanţa, generează circa două treimi din veniturile companiilor Big Four.

Un purtător de cuvânt al Deloitte a declarat că măsurile ar "afecta calitatea auditării" şi ar creşte costurile pentru companiile care au nevoie de astfel de servicii.

Companiile de audit din eşalonul secund, precum BDO şi Grant Thornton, au derulat o companie îndelungată în încercarea de a determina autoruităţile să reducă barierele cu care se confruntă concurenţii mai mici pe această piaţă. Companiile Big Four au reuşit până acum să dilueze sau să blocheze multe propuneri în acest sens.

Barnier trebuie să fie pregătit pentru o luptă dificilă pentru a obţine aprobarea statelor membre UE şi Parlamentului European pentru propunerile sale, notează FT.

John Griffith-Jones, senior partner la KPMG Marea Britanie, speră că autorităţile vor lua în calcul "expertiza" marilor companii de audit.

"Depinde cum vezi auditorii. Dacă crezi că semănăm oarecum cu companiile miniere de cărbune privatizate în urmă cu 100 de ani, atunci ai vrea să ne naţionalizezi. Dacă ne vezi ca pe nişte doctori, cu expertiză în ceea ce facem, atunci poate vrei să asculţi ce avem de spus în aceste probleme", a arătat el.

Biroul lui Barnier consideră că conflictele de interese care s-au format în jurul marilor companii de audit au erodat încrederea în practicile de raportare financiară şi au "zdrobit" concurenţa.

"Auditorii joacă un rol esenţial pe pieţele financiare: jucătorii trebuie să poată avea încredere în raportările lor. Există slăbiciuni în felul în care funcţionează astăzi sectorul auditării. Criza le-a scos la lumină", a declarat Barnier pentru Financial Times.

El a arătat că propunerile "ambiţioase" pe care le-a elaborat au ca obiectiv cheie "asigurarea unei auditări robuste şi complet independente în contextul larg al unei mai bune funcţionări a pieţei interne a serviciilor de audit".

În România există companii cu active de peste un miliard de euro, cele mai multe fiind de stat sau cu acţionariat străin.

Astfel, noile reglementări ar viza companii mari de stat, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau CEC Bank, dar şi companii private cu acţionariat românesc precum Banca Transilvania.

Dintre companiile cu acţionariat străin ar fi incluse bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen, Alpha Bank, UniCredit, Volksbank, Bancpost sau ING Bank, dar şi companiile petroliere mari, ca Petrom, Rompetrol sau Lukoil România.

Știre preluată de la: Mediafax

Comments