Stiri‎ > ‎

Cu ce argumente va merge Orban la Bruxelles pentru a cere bani pentru următorul exerciţiu financiar?

postat 10 oct. 2011, 01:11 de Contact Eurocentrica
Perspectivele României pentru următorul exerciţiu financiar din perioada 2014 - 2020 nu sunt deloc încurajatoare, având în vedere că din 2007 până în prezent oficialii de la Comisia Europeană au făcut rambursări în cuantum de mai puţin de 4% din cele 19,7 miliarde de euro alocate României. În acest context, ministrul afacerilor europene Leonard Orban are una dintre cele mai grele misiuni asumate de un demnitar: aceea de a negocia cu oficialii de la Bruxelles o creştere a viitoarei alocări financiare, deşi banii disponibili până în 2013 probabil că nu se vor cheltui în procent de 90%, cum s-a convenit la început.

România va negocia cât mai agresiv fondurile din bugetul Uniunii Europene pentru pe­rioada 2014- 2020, dar nu va putea obţine prea mult faţă de cât oferă Comisia Europeană, pen­tru că există deja percepţia că România şi Bul­ga­ria sunt principalii beneficiari ai pro­punerii CE, spunea săptămâna tre­cută mi­nis­trul afacerilor europene (MAEur) Leo­nard Orban după audierile de la Parla­ment.

"Este prematur să facem un pronostic vizavi de suma care va fi alocată României în perioada 2014- 2020. Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să pri­meas­că mai puţini bani.

Însă criteriul alocării financiare în pe­rioa­da 2014- 2020 în funcţie de absorbţia din exerciţiul anterior rămâne deocamdată un zvon, iar România se va opune cu sigu­ranţă intro­ducerii unui astfel de criteriu", ad­mite Cătălin Vătafu, care a preluat funcţia de secretar de stat din cadrul Mi­nis­te­rului Afacerilor Europene. El a fost de la înce­putul acestui an şeful Autorităţii de Coor­donare a Instr­umen­telor Structurale după ce instituţia a trecut din subordinea Mi­nisterului de Finanţe în subordinea Gu­ver­nului. Un alt secretar de stat în mi­nisterul nou-înfiinţat pentru a accelera absor­bţia fondurilor este Bogdan Mănoiu, fostul şef al Departamentului pentru Afa­ceri Europene, care a fost şi consilier prezi­denţial. "Pur şi simplu vor fi argumente care vor fi utilizate împotriva noastră. Sunt destule state membre care consideră că plătesc prea mult la bugetul UE şi vor să-şi reducă contribuţia. Şi dacă îşi reduc contribuţia, de unde se taie? Păi nu se va tăia de la chestiunile legate de com­petitivitate, inovare, cerce­tare-dezvoltare, ci de la politicile clasice tradiţionale ale UE", a spus Orban, citat de Mediafax.

În prezent, regiunile în Uniunea Euro­peană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de ve­ni­turi: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care de­pă­şesc acest procent. Regiunile sărace pri­mesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Co­­misia propune în viitorul exerciţiu fi­nan­­ciar 2014 - 2020 crearea aşa-numitelor "re­­­­giuni de tranziţie" care au venituri cu­prinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de re­gi­une în România s-ar încadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu o me­­die de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27). Însă oficialii spun că Ro­­­mâ­nia nu va susţine propunerile CE pen­tru in­tro­ducerea în viitorul exerciţiu fi­nan­ciar al UE a "regiunilor de tranziţie" şi nici limi­ta­rea cheltuielilor pentru politicile de coe­ziune la 2,5% din Venitul Naţional Brut al unui membru al UE, faţă de 4% în pre­zent.

Din 2007 până în prezent, în conturile be­­ne­ficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,9 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE. Din su­mele atrase, mai puţin de 800 mil. euro (adică 4% din totalul fon­du­rilor alocate Ro­mâniei) reprezintă bani "cu­raţi" de la UE, pentru că parti­cu­la­ri­ta­tea fondurilor struc­turale este aceea că be­ne­ficiarul pro­iec­telor agreate la finanţare tre­buie să chel­tuiască el banii şi abia apoi îi sunt de­con­tate cheltuielile. Drept urmare, ade­vă­ratele pro­cente atunci când vorbim de ab­sor­bţia fon­durilor europene este acela care pri­veşte rambursările, adică cele aproape 4%.

Știre preluată de la: Ziarul Financiar

Comments