Stiri‎ > ‎

Dezbatere: IPP propune cinci pași cruciali pentru programarea financiară

postat 9 sept. 2013, 02:54 de Mihai Delea
Avertisment IPP: Semnalele negative transmise în ultima perioadă de Comisia Europeană și, pe fond, necontestate de către Guvernul actual, nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele care țin de calitatea slabă a variantelor documentelor de programare pe care țara noastră le prezintă Comisiei pentru planificarea fondurilor 2014-2020, respectiv stadiul întârziat în care se află aceste negocieri, cosideră IPP într-o luare de poziție dezbatută vineri, 6 septembrie 2013.
Institutul pentru Politici Publice propune cinci pași pentru recuperarea decalajului României față de celelalte state membre în negocierile cu Comisia Europeană privind alocarea fondurilor structurale pentru 2014-2020.

Luarile de cuvant ale participantilor:
Ioana Ciocoiu, Ministerul Fondurilor Europene - rezumatul interventiei: 

- În noiembrie, Comisia Europeană a prezentat documentul de poziție - un document integrat, în care, la prima mână, am preluat din partea ministerelor de linie informațiile relevante pentru domeniul de activitate. Nu avea o ținută tehnică excepțională, dar a fost un document pentru discuții, pentru canalizarea viziunilor cu privire la aceleași ținte (pe baza documentului de poziție);
- Initiativa a fost a statului nostru - am fost printre puținele state care au riscat să ajungă un astfel de document. Ceea ce s-a criticat nu a fost Acordul de parteneriat al României, ci un document consultativ;
Abia acum, pe o schemă pe care am discutat-o cu Comisia și pe care se adaptează metodologia, sperăm să punem 
primul draft al Acordului de parteneriat în consultare publică în cursul lunii octombrie. Sperăm ca acesta să fie un document mai bine primit. Din 6 iunie așteptăm reacții din partea partenerilor, inclusiv din partea celor din comitetele consultative - nu am primit foarte multe reacții, așteptăm în continuare poziții. 

Valentin Ionescu, Management Consulting Unit, propuneri: 
- să fie integrat managementul de program, nu cel de proiect;
- să existe o logică de organizare și de proceduri de lucru, plus cea de plată directă

Dragos Jaliu, Partener Structural Consulting Group: 
- structura suplă și deloc numeroasă fiind punct de vedere instituțional (răspuns la felul în care funcționarii publici intepretează spețele) - o singură autoritate de management cu foarte mare implicare a ADR-urilor

Poziția IPP:
Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar, iar România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani. România nu a învatat din eșecul actualei perioade financiare, întrucât nu au fost avansate în spațiul public soluții care să adreseze problemele sistemice cu care se confruntă țara noastră, marcată endemic de incapacitatea de absorbție a banilor europeni mai mult decât oricare alt stat membru. Mare parte din acest eșec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calității slabe a proiectelor și birocrației excesive, cauze pentru care vom pierde cel puțin 7 miliarde de euro - echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI - din cele aproape 33 de miliarde alocate pentru 2007 - 2013.  
În același timp, statul român va trebui să facă eforturi uriașe pentru a recâștiga încrederea beneficiarilor în fondurile europene, în condițiile în care, în actualul exercițiu financiar, implementarea proiectelor a stat sub semnul prezumției de vinovăție prin furt și nereguli, al birocrației și al influenței politicului în finanțarea/rambursarea banilor din proiecte.     
De aceea, Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune astăzi 5 pași importanți pe care Guvernul ar trebui să si-i asume în regim de urgență pentru a scoate onorabil România din postura de țară incapabilă de a trimite un document "matur" care să reflecte viziune națională de dezvoltare în urmatorii ani:

1.       Stabilirea unui mandat politic pentru 
o instituție interogratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administratiei Publice, condus de o persoană care să se bucure de susținere politică transpartinică, cu viziune pe termen mediu și lung asupra direcțiilor majore de dezvoltare ale României, pe lângă calitățile de specialist în domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcină extrem de importantă în acest moment: elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare - document vizionar pentru 2014 - 2020, armonizat cu prioritățile Strategiei Europa 2020 care să înglobeze prioritățile strategice de dezvoltare ale României insectoarele - cheie: economie, educație, sănătate, administrație, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de către Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capăt șirului nesfârșit de variante de documente la care aparent lucrează în prezent Ministerele de linie fără niciun rezultat palpabil.
Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, să gestioneze conturarea unei Strategii Naționale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre - ex.: Polonia, atât de invocată în contextul regionalizării - ar fi putut să servească Guvernului drept sursă de inspirație în acest sens, aceasta finalizând procesul de elaborare a unei Strategii Nationale cu orizont 2030 încă de anul trecut.

2. 
Consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene:
Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament instituțional eficient de management al fondurilor europene în cadrul căruia simplificarea aparatului central, astăzi nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorbției fondurilor europene, ar trebui să constituie prima prioritate. IPP respinge promovarea în spațiul public a ideilor de schimbare radicală a actualei arhitecturi instituționale, mai ales a acelora privind crearea unor instituții de management regionale/locale a caror acreditare, care în general  durează, ne va consta enorm în condițiile în care am dovedit o capacitate redusă de absorbție. Regionalizarea este o responsabilitate națională care nu trebuie să întârzie procesul de programare.
În toate pozițiile sale publice, IPP a pledat pentru consolidarea capacității existente la nivelul instituțiilor publice, concomitent cu promovarea conceptului de externalizare a serviciilor către sectorul privat pentru diferite segmente aferente managementului acestor fonduri, reducerea numărului funcționarilor din plan central implicați în managementul fonduriIor europene, stoparea politicii de bonusuri salariale pentru aceștia în lipsa unui sistem de evaluare individuală care să conțină criterii de performanță, printre care și gradul de absorbție în sine a fondurilor europene. 

3. Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României:

Facem un apel la clasa politica și, mai ales, la actualul Guvern ca, în urmatorul exercițiu financiar, să nu își mai propună forțat, artificial, să aducă întreaga Romanie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesară prezentarea publică a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finanțate din următorul exercițiu financiar, proiectele urmând să fie adaptate specificului și nevoilor particulare ale unei regiuni  (zone mai largi decât actualele localități/județe), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu același tip de proiecte, aceleași obiective, aproximativ același volum financiar, ignorându-se nevoile specifice si capacitatea diferită de a implementa proiecte a respectivelor zone. Aceste proiecte ar trebui să fie continuarea firească a priorităților investiționale identificate în Strategia Națională de Dezvoltare, IPP apreciind că aproximativ jumatate din bugetul viitorului exercițiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiți pentru a genera, cu adevarat, dezvoltare la nivel regional.
Anumite sectoare strategice de activitate - sistemul energetic, sistemul de sănătate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deșeurilor, cadastrul - vor rămâne, în continuare, vulnerabile în absența unor proiecte majore predefinite care să răspundă unor politici naționale în domeniile de referință, în acord cu cerințele europene. 

4. Sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnica și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene:
Atitudinea, în actualul exercitiu financiar, a fost, mai degraba, aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevarate rețele de specialiști în control al caror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit care să prevină apariția problemelor și, ulterior, a corecțiilor financiare.
Fără să sugerăm în vreun fel acoperirea sau ignorarea vreunei nereguli sau chiar fraude constatate în cadrul actelor de control asupra proiectelor cu finanțare europeană, multitudinea de instituții si verificări care, de fapt:
    •    nu se orientează strategic în zonele cele mai expuse riscului de fraudă;
    •    nu justifică impresionanta derulare de forțe a personalului implicat în actul de control;
    •    nu controlează cu aceeași interpretare a cadrului legal/contractual, ajungând la soluții diametral opuse în aceeași speță, au condus, în actualul exercițiu financiar, la corecții financiare în valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro la sfârșitul anului trecut, practic 20% din toată suma pretinsă a fi absorbită de către țara noastră la sfârșitul lunii iulie 2012. Nimeni nu răspunde, în Romania, pentru această situație, fenomenul corecțiilor financiare atingând un nivel îngrijorator, în timp ce capacitatea beneficiarilor va rămâne, din păcate, aceeași, în absența unei abordări constructive din partea autorităților de management ăn viitorul exercițiu financiar.

5. Existenta unui buget unic pentru investitiile cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare:
România are cea mai scăzută rată de absorbție și pentru că nu a fost dispusă, precum alte țări membre UE, să avanseze fonduri publice naționale pentru decontările din proiectele structurale, condiționând fluxul financiar de rambursările Comisiei. Această situație nu trebuie să se mai repete în următorul exercițiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursărilor către beneficiari și un buget consolidat pentru acoperirea investițiilor previzionate în sectoarele cheie. Situația curentă, în care avem un buget național distinct de alocările din fonduri europene, cu reguli  diferite, trebuie să înceteze în viitorul exercițiu financiar, fondurile structurale urmând a deveni parte din Bugetul de Stat, supunându-se acelorași reguli de transparență și fiind alocate pentru a răspunde cu succes priorităților de investiții stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare, a căror realizare nu trebuie să fie condiționată de sursa de finanțare.
Recentele practici de adoptare de HG-uri, fără transparență corespunzătoare, prin care se alocă fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului, în timp ce altora nu le explică nimeni din ce cauză suferă întârzieri la rambursare și, mai ales, cât vor mai dura aceste întârzieri, trebuie să înceteze, pentru redobândirea încrederii în corectitudinea mecanismelor de selecție a proiectelor. Lăsând la o parte scandalurile și suspiciunile (justificate judecând dupa frecvența articolelor de presă) privind implicarea politicului în alocarea de fonduri din Programele Operationale - în special din POSDRU (față de care, oricum, nu s-a găsit niciun vinovat până astăzi), România trebuie să demonstreze că acordă acces nepreferențial la fonduri (din bugetul unic)  din care ar trebui să se facă în prima instanță plățile pentru proiecte, Guvernul urmând să își recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.

Cerem Guvernului României să prezinte public, în puținul timp rămas la dispozitie, care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeană, care este planul de masuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are în prezent în relație cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce priorități naționale de dezvoltare strategice am avansat până în prezent, cine își va asuma pe viitor îndeplinirea acestora și care vor fi instituțiile responsabile de managementul fondurilor europene în 2014-2020 - pentru a face dovada că tratează cu responsabilitate acest proces.
Inclusiv fondurile pentru agricultură și cele pentru pescuit, care adesea sunt omise din calculele privind absorbția din 2013, 2012, 2011, 2010, 2009, 2008, 2007, 2006, 2005.



Sursa: EurActiv
Comments