Stiri‎ > ‎

Dezinteres. Doar un sfert din unităţile sanitare au accesat până acum fonduri structurale

postat 17 mai 2011, 02:28 de Contact Eurocentrica   [ actualizat la 17 mai 2011, 02:32 ]

Multe spitale si ambulatorii ar putea fi modernizate cu fonduri oferite de UE, Norvegia sau Elveţia, dacă managerii ar face proiecte viabile. Aceştia se plâng însă că principala problemă o reprezintă lipsa banilor pentru cofinanţare.

Din peste 400 de spitale şi ambulatorii care există în România, 100 au reuşit să acceseze fonduri europene. La fel ca şi celelalte domenii - turism, transporturi, agricultură, nici Sănătatea nu stă excelent la absorbţia fondurilor UE. Dacă în Bucureşti aceste proiecte nu au putut fi accesate în număr mare deoarece zona este considerată una dezvoltată, în restul ţării managerii de spital nu şi-au dat suficient interesul.  Atitudinea lor se explică în mai multe feluri: lipsă de informare, restricţii bugetare, coordonatori de proiecte slab pregătiţi. Instabilitatea politică şi legislativă a sistemului sanitar au condus, de asemenea, către o astfel de situaţie. „Cu manageri de spital care astăzi sunt mâine nu mai sunt, proiectele complexe sunt greu de pornit", spune Vladimir Porosch, fost manager la Spitalul „Sf. Ioan", din Iaşi.

Totuşi, există şi proiecte interesante şi unităţi care au reuşit să acceseze sume importante. Ambulatoriul Spitalului de Ortopedie Foişor sau cel al Spitalului de Copii „Victor Gomoiu", din Bucureşti ar fi doar câteva dintre exemple.

Cele mai multe dintre problemele care au dus la o proastă absorbţie a fondurilor structurale şi regionale au avut cauze financiare. „Cu până la 30% din bani trebuie să vină spitalul", a explicat Silvia Ghica de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Ilfov.

Astfel, şansele mari de reuşită au avut în special spitalele care s-au aflat în subordinea primăriillor avute. „Dacă un spital nu se află în «cărţile» primăriei, direcţiilor de sănătate publică sau ale Ministreului Sănătăţii, nu va reuşi să îşi scrie rapid un proiect", punctează Lucian Popa, fost manager la Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan", din Iaşi.

Nu în ultimul rând, delăsarea managerilor de proiect, lipsa de organizare, nerespectarea termenelor  şi întocmirea superficială a documentaţiei au dus în unele cazuri către pierderea acestor fonduri. „Documentele trebuie redactate exact aşa cum scrie în ghiduri. În România, nu s-a creat obişnuinţa de a scrie cu o foarte mare stricteţe aceste proiecte", a adăugat Silvia Ghica. Experţii în fonduri europene susţin că au existat cazuri în care spitalele au apelat la firme de consultanţă neserioase, iar asta a dus la rateuri. „Au fost situaţii în care consultanţii dădeau «copy-paste» la un proiect deja scris şi uitau să şteargă numele original", exemplifică Silvia Ghica.

Ştire preluată de la: www.romanialibera.ro


Comments