Stiri‎ > ‎

Draghi avertizează asupra consecințelor destrămării zonei euro

postat 19 dec. 2011, 01:20 de Contact Eurocentrica
Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, a avertizat asupra costurilor unei destrămări ale zonei euro, încălcând, astfel, un tabu pentru un președinte BCE, încercând să combată creșterea așteptărilor din partea piețelor asupra rolului pe care banca centrală l-ar putea juca în soluționarea crizei datoriilor suverane.

Faptul că Draghi a fost dispus să discute posibilitatea acestui scenariu pentru uniunea monetară europeană, scenariu pe care predecesorul său, Jean-Claude Trichet, l-a descris ca fiind „absurd”, subliniază importanța crizei datoriilor suverane care a lovit puternic piețele financiare globale, arată publicația financiară „Financial Times”.

În cadrul primului său interviu acordat de la asumarea funcției de președinte al BCE, pe 1 noiembrie, Draghi a declarat că țările aflate în dificultate care ar decide să părăsească uniunea monetară se vor confrunta cu probleme economice și mai mari. Pentru celelalți membrii ai Uniunii Europene, legile vor trebui să fie încălcate și „nu putem ști niciodată cum se va sfârși totul”, a avertizat acesta.

Țările care vor ieși și își vor devaloriza moneda vor provoca „o inflație mare” și nu vor reuși să evite reformele structurale care trebuie să fie implementate, găsindu-se, însă, „într-o poziție mult mai slabă”, a declarat Draghi pentru „Financial Times”.

Pentru a combate criza, Draghi a subliniat măsurile fără precedent implementate de BCE pentru a susține sectorul bancar european, măsuri care includ și prima ofertă de împrumuturi nelimitate pe trei ani de zile, ofertă care va fi introdusă săptămâna aceasta. Draghi a accentuat, totodată, faptul că politicienii regiunii monetare trebuie să își asume responsabilitatea pentru recâștigarea încrederii investitorilor în finanțele publice ale zonei euro, prin asigurarea disciplnei fiscale și sprijinirea fondului de urgență UE, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF).

BCE va putea acționa ca agent al EFSF pe piețele financiare începând cu luna ianuarie. Draghi și-a exprimat speranța că resursele fondului vor fi mărite după reevaluarea din martie. „Cred că, odată ce utilitatea acestuia va fi dovedită în practică, argumentul pentru creșterea fondului va fi mult mai puternic”, a declarat acesta.

Draghi, însă, a fost rezervat față de programul BCE de achiziții de obligațiuni, program prin care banca centrală a achiziționat obligațiuni suverane ale țărilor aflate în dificultate în valoare de 200 de miliarde de euro, începând cu mai 2010.

Mulți politicieni și economiști consideră că singura soluție pentru criză este o escaladare masivă a procesului de achiziții, dar acest proces este foarte controversat în sânul BCE, acesta provocând și demisia lui Jurgen Stark, directorul executiv al BCE. „Doar un singur subiect poate explica decizia mea ede a demisiona. Nu sunt satisfăcut de felul în care această uniune monetară s-a dezvoltat”, a declarat acesta unei publicații germane, făcând aluzie, totodată, la programul de achiziții de obligațiuni al BCE.

În apărarea acestui program, Draghi a declarat că acesta va fi justificat atâta timp cât „canalele” piețelor financiar prin care politica băncii centrale cu privire la dobânda-cheie este transmisă economiei reale „rămân serios avariate”. Cu toate acestea, el a reiterat interdicția UE asupra finanțării guvernelor de către BCE. Întrebat, fiind, dacă această interdicție limitează, cumva, programul de achiziții de obligațiuni, Draghi a subliniat nevoia de a asigura că guvernele vor fi „de încredere în ceea ce privește disciplina fiscală și reformele structurale”.

Draghi a făcut aluzie la faptul că se opune limitării de către BCE a dobânzilor obligațiunilor suverane sau a diferenței dintre dobânzile obligațiunilor germane și a altor obligațiuni suverane. „Politicile monetare nu pot rezolva totul”, a avertizat Draghi.

Președintele BCE a părut că respinge, totodată, implementarea unor politici monetare neconvenționale de „facilitare cantitativă” (quantitative easing, QE), care ar prevedea implicarea mai largă a BCE pe piața obligațiunilor pentru a stimula creșterea economică, chiar și în cazul în care zona euro ar intra într-o recesiune severă. „Țelul principal este recâștigarea încrederii oamenilor, cetățeni și investitori, de pe continentul nostru. Nu îl vom înfăptui dacă distrugem credibilitatea BCE”, a concluzionat Draghi.

Știre preluată de la: Adevărul

Comments