Stiri‎ > ‎

Foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru abordarea riscurilor sistemului bancar paralel

postat 5 sept. 2013, 01:43 de Contact Eurocentrica
Comisia Europeana a adoptat, miercuri, 4 septembrie, o comunicare privind sistemul bancar paralel (sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic) si a propus noi norme pentru fondurile de piață monetară (FPM). 

Comunicarea este urmarea Cărții verzi de anul trecut privind sistemul bancar paralel (IP/12/253) și sintetizează activitațile întreprinse până în prezent de Comisie, stabilind posibile acțiuni ulterioare în acest domeniu.
  
Prima dintre aceste acțiuni ulterioare - noile norme propuse pentru fondurile de piață monetară - este prezentată miercuri, 4 septembrie și are scopul de a garanta ca fondurile de piață monetară pot face față mai bine presiunii de răscumparare în cazul unei situații tensionate pe piață prin consolidarea profilului de lichiditate si a stabilitățiii FPM.
    
Dl. Michel Barnier, comisarul pentru piață internă și servicii, a declarat: "Am reglementat în mod amplu băncile si piețele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presupune sistemul bancar paralel. Acesta din urma are un rol important in finanțarea economiei reale și trebuie să ne asigurăm că este transparent și că beneficiile obținute în urma consolidării anumitor entități și piețe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate către sectoarele mai puțin reglementate."

Context:

Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic. Băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate ca băncile, cu toate că acestea desfașoară activități similare celor desfășurate de bănci. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB) a estimat, în ansamblu, dimensiunea sistemului bancar paralel mondial la aproximativ 51 de bilioane EUR în 2011. Aceasta valoare reprezintă 25-30% din totalul sistemului financiar si jumatate din valoarea activelor bancare. Prin urmare, sistemul bancar paralel este de importanță sistemică pentru sistemul financiar european.

De la declanșarea crizei financiare, în 2007, Comisia Europeană a efectuat o amplă reformă a sectorului serviciilor financiare în Europa. Obiectivul este de a institui un sector financiar solid si stabil, esențial pentru economia reală, prin soluționarea deficiențelor și a punctelor slabe evidențiate de criză. Însa nu trebuie să permitem ca riscurile să se acumuleze în sectorul bancar paralel, în parte deoarece, ca urmare a noilor norme bancare, anumite activitati bancare ar putea fi transferate spre sectorul bancar paralel, mai puțin reglementat.

Fondurile de piață monetară (FPM) reprezintă o sursă importantă de finanțare pe termen scurt pentru instituțiile financiare, întreprinderi si guverne. În Europa, aproximativ 22% din instrumentele de datorie pe termen scurt emise de guverne sau de întreprinderi sunt deținute de FPM. Aceste fonduri dețin 38% din datoria pe termen scurt emisă de sectorul bancar. Din cauza interdependenței sistemice între FPM, sectorul bancar, finanțarea întreprinderilor și finanțarea publică, funcționarea lor a fost în centrul activității internationale privind sistemul bancar paralel.
    
Principalele elemente ale comunicării de astăzi privind sistemul bancar paralel si ale proiectului de regulament privind fondurile de piață monetară.

Comunicarea prezintă principalele aspecte care caracterizează sistemul bancar paralel si măsurile adoptate deja pentru a face față riscurilor aferente sistemului bancar paralel, cum ar fi normele care reglementează activitatea fondurilor de hedging (a se vedea MEMO/10/572) si pentru a consolida relatia dintre banci si actorii care nu fac obiectul reglementarii (dispozitiile privind expunerile la securitizare prevazute de legislatia revizuita privind cerintele de capital).

Comunicarea prezintă prioritățile identificate în privința cărora Comisia intenționează să ia inițiative în domenii precum:

 -  Oferirea unui cadru pentru fondurile de piață monetară: noile norme propuse astăzi abordează fondurile de piață monetară (FPM) care sunt domiciliate sau vândute în Europa și au scopul de a îmbunătăți profilul de lichiditate și stabilitatea acestora.

    - Gestionarea lichidității: FPM vor avea obligația de a deține cel putin 10% din portofoliul lor în active care au scadența într-o zi și încă 20% în active cu scadența într-o săptămână. Scopul acestei cerințe este de a permite fondurilor de piață monetară să restituie investitorilor fondurile atunci când aceștia doresc să le retragă în termen scurt. Pentru a evita situatia în care un emitent unic are o pondere nejustificată în valoarea activului net (VAN) a unui FPM, expunerea față de un emitent unic va fi plafonată la 5% din portofoliul unui FPM (din punct de vedere valoric). Pentru FPM standard, un emitent unic ar putea reprezenta 10% din portofoliu.

   -  Stabilitate: pentru a ține seama de tendința FPM cu VAN constantă de a solicita sprijinul sponsorului în vederea stabilizării răscumpărărilor la valoarea nominală, conform noilor norme, acest tip de FPM va trebui să stabilească o rezervă de capital predefinită. Această rezervă va fi activată pentru a acoperi răscumpărările stabile în perioadele în care activele de investiții ale FPM înregistreaza o scădere a valorii.


    - Transparența sectorului bancar paralel: pentru a monitoriza riscurile în mod eficient și a interveni atunci când este necesar, este esențial să se colecteze date detaliate, fiabile și detaliate privind acest sector.

     - Legislația în materie de valori mobiliare și riscurile aferente tranzacțiilor de finanțare prin instrumente financiare (în principal împrumutul titlurilor de valoare și operațiunile repo): aceste tranzacții pot contribui la o creșterea gradului de îndatorare și pot întări caracterul prociclic al sistemului financiar, care apoi devine vulnerabil la situațiile de panică bancară și la reducerea gradului de îndatorare. Mai mult, lipsa de transparență a acestor piețe face dificilă identificarea drepturilor de proprietate (cine este proprietarul a ce?), monitorizarea riscului de concentrare și identificare a contrapartidelor (care parte are expunere față de cine?).

     - Oferirea unui cadru pentru interacțiunile cu băncile: nivelul ridicat de interconectare între sistemul bancar paralel si restul sectorului financiar, în special sistemul bancar, constituie o sursă importantă a riscului de contagiune. Aceste riscuri ar putea fi abordate, în principal, prin întărirea normelor prudențiale aplicate în cazul băncilor în operatiunile lor cu entități financiare nereglementate. 

Mai mult, se va acorda atenție specială măsurilor de supraveghere a entităților/activităților din sistemul bancar paralel pentru a se asigura că riscurile specifice sunt tratate în mod adecvat. Anumite domenii, cum ar fi crearea de instrumente de rezoluție pentru instituțiile financiare nebancare și o reformă structurală a sistemului bancar necesită o analiză suplimentară și vor fi clarificate mai târziu.

În ultimă instanță, obiectivul este asigurarea faptului că potențialele riscuri sistemice pentru sectorul financiar sunt acoperite și că posibilitățile de arbitraj normativ sunt limitate în vederea consolidării integrității pieței și a creșterii încrederii deponenților și a consumatorilor.

Comunicarea Comisiei este conformă cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiara, care vor fi adoptate de liderii G20 la Sankt Petersburg în 5-6 septembrie 2013. 


Sursa: EurActiv

Comments